Dieta disociata

Dieta disociata ar putea fi una dintre primele diete moderne concepute pentru inlaturarea kilogramelor in exces. Dar pentru ca de-a lungul timpului si-a dovedit eficienta in nenumarate cazuri, creatia dr. William Howard Hay a ramas pana in ziua de azi un punct de reper pentru toti cei ce doresc sa slabeasca.

Astfel, in 1911, dupa multe incercari si experimente, dr. Hay a reusit sa isi puna la punct propriul plan alimentar bazat pe principiul ca in corp se pot forma acumulari dezechilibrate de produse digestive si metabolice  pe care corpul nu va putea dupa aceea elimina, ducand la probleme mai grave de sanatate.

Iar pentru a-si argumenta teoria, el oferit urmatorii patru factori ce stau la baza acestei situatii:

• consumul excesiv de carne;
• consumul excesiv de carbohidrati rafinati;
• lipsa de cunostinte privind digestia;
• consumul in exces.
•  

La fel ca in orice alt plan dietar si in strategia elaborata de dr. William Hay exista reguli bine trasate:

• Nu consumati la aceeasi masa carbohidrati impreuna cu proteine sau fructe acide;
• Fructele, legumele si salatele ar trebui consumate ca principala parte a dietei;
• Proteinele, amidonul si grasimile trebuie consumate in cantitati limitate;
• Mancati alimente integrale si evitati-le pe cele rafinate si procesate precum cele produse din (sau cu) zahar, faina alba ori margarina;
• Lasati un spatiu de circa patru ore intre mese;
•  

Toate regulile de mai sus sunt rezultatul unor analize asupra mecanismelor pe care le folosim zilnic pentru a digera mancarea:

1. Proteinele trebuiesc digerate intr-un mediu acid: astfel, cand proteinele sunt inghitite, stomacul produce acid clorhidric care activeaza enzimele peptidice  capabile sa desfasca lanturile proteice in vederea digestiei. Intregul proces are loc intr-un mediu predominant acid, care poate fi totusi usor neutralizat de prezenta amidonului si a zaharului provenit din surse alcaline.

2. Carbohidratii in schimb, au nevoie de un mediu alcalin pentru a fi digerati. Acest proces porneste din gura cu ajutorul enzimei ptialinice care desface amidonul inainte sa ajunga in intestine unde este din nou desfacut in componente si mai mici, iar digestia poate incepe.

Concret, daca mancati la o singura masa o cantitate mare de carbohidrati si proteine amestecate, va crea un mediu care este prea acid pentru a digera amidonul, dar in acelasi timp si prea alcalin pentru a digera proteinele.

Bazele teoretice si implicit eficienta acestei diete, sunt destul de controversate. Tehnic vorbind, nu exista dovezi stiintifice care sa sustina afirmatiile dr. Hay si mai toate alimentele de pe piata chiar sunt combinatii ale elementelor pe care dieta disociata vrea sa le desparta. Mazarea de exemplu, contine carbohidrati (amidon si zahar), proteine si fibre, iar sistemul nostru digestiv este perfect capabil sa faca fata acestei combinatii de nutrienti: procesul incepe din gura, unde mestecatul si saliva creeaza un preambul pentru digestie, distrugand legaturile din amidon si zaharuri.  Dupa aceea, alte enzime intra si ele in actiune, completand in cea mai mare masura digestia indiferent din ce sunt facute alimentele.

In ciuda fascinatiei pentru dieta disociata si a atentiei pe care aceasta metoda a primit-o in ultimul secol, specialistii spun ca cea mai buna formula pe care o putem urma pentru a obtine o dieta echilibrata, fie si in perioadele cand slabim, este piramida alimentara. Aceasta asigura mereu un echilibru intre elementele incluse in alimentatie si este mult mai practica.